Cumpărăturile din plictiseală apar adesea fără o nevoie concretă. Deschizi aplicația unui magazin doar ca să vezi ce mai este nou, găsești o reducere, adaugi câteva produse în coș și, în câteva minute, o simplă metodă de a-ți ocupa timpul se transformă într-o comandă. Problema nu este neapărat obiectul cumpărat, ci faptul că decizia pornește din impuls, nu din utilitatea reală a produsului.

Diferența dintre o achiziție necesară și una făcută pentru o satisfacție de moment poate fi observată înainte de plată. Câteva întrebări simple despre motivul cumpărăturii, momentul în care apare dorința și felul în care produsul va fi folosit te pot ajuta să eviți cheltuielile pe care le vei regreta ulterior.

Ai descoperit produsul înainte să descoperi „nevoia”

Unul dintre cele mai evidente semne este ordinea în care apar lucrurile. În mod normal, identifici o nevoie și apoi cauți produsul potrivit. În cazul cumpărăturilor impulsive se întâmplă invers: vezi obiectul, îți place și abia după aceea începi să găsești argumente pentru care ți-ar fi util.

De exemplu, nu te-ai gândit că ai nevoie de încă o pereche de pantofi până când ai văzut-o la reducere. Dacă justificările apar doar după întâlnirea cu produsul, merită să amâni achiziția.

Reducerea este principalul motiv pentru care vrei să cumperi

„Este prea ieftin ca să-l las acolo” poate părea un argument bun, însă prețul redus nu transformă automat un obiect inutil într-o investiție inspirată. Dacă nu ai fi cumpărat produsul la preț întreg și nici nu îl căutai înainte să observi promoția, există posibilitatea ca reducerea să fie adevăratul motiv al achiziției.

Privește suma cheltuită, nu procentul economisit. Un produs de 150 de lei redus de la 250 de lei nu înseamnă că ai economisit 100 de lei dacă nu aveai nevoie de el. În practică, ai cheltuit 150.

Ai deja acasă ceva care îndeplinește aceeași funcție

Înainte să finalizezi comanda, întreabă-te dacă deții deja un obiect care rezolvă aceeași problemă. Regula este utilă mai ales pentru haine, accesorii, cosmetice, obiecte decorative și produse pentru bucătărie.

Nu trebuie ca produsele să fie identice. Dacă noul obiect nu aduce o funcție importantă, ci doar o culoare, un model sau un ambalaj diferit, cumpărăturile pot deveni o formă de acumulare. Verificarea rapidă a lucrurilor pe care le ai deja reduce achizițiile duplicate.

Navighezi prin magazine când nu ai altceva de făcut

Momentul în care apare impulsul spune multe despre natura lui. Dacă ajungi frecvent pe site-uri de shopping în pauze, seara în pat, în transport sau atunci când te plictisești, cumpărăturile pot funcționa ca divertisment.

Un test practic este să închizi magazinul și să alegi o altă activitate pentru 20-30 de minute. Citește câteva pagini, fă o plimbare, sună pe cineva sau ocupă-te de o sarcină amânată. Dacă interesul pentru produs scade considerabil, probabil obiectul nu era atât de important pe cât părea inițial.

Simți presiunea de a cumpăra imediat

Cronometrele promoționale, mesajele despre stoc limitat și reducerile disponibile pentru o perioadă scurtă pot amplifica senzația că trebuie să iei o decizie acum. Tocmai graba este un motiv bun să amâni.

Pentru produsele care nu sunt necesare imediat, aplică o regulă de 24 sau 48 de ore. Lasă obiectul în coș sau salvează-l la favorite fără să plătești. După această perioadă, întreabă-te din nou unde îl vei folosi, cât de des și ce se întâmplă dacă nu îl cumperi. Dacă răspunsul la ultima întrebare este „nimic”, ai primit un indiciu important.

Te atrage mai mult momentul comenzii decât produsul

Uneori, satisfacția vine din căutarea produselor, apăsarea butonului de comandă și așteptarea coletului. După livrare, entuziasmul dispare rapid, iar obiectul ajunge într-un dulap după una sau două utilizări.

Poți verifica acest tipar analizând ultimele cinci cumpărături neesențiale. Câte dintre ele sunt folosite regulat? Câte ți se par astăzi la fel de interesante ca în momentul comenzii? Istoricul personal al cumpărăturilor este adesea mai relevant decât promisiunea că „de data aceasta chiar îl voi folosi”.

Nu poți spune concret când îl vei folosi

Înainte de plată, formulează o utilizare precisă: „Voi purta această cămașă la birou săptămânal” este diferit de „sigur o să-mi trebuiască cândva”. Cu cât scenariul este mai vag, cu atât crește riscul unei cumpărături inutile.

Pentru obiectele mai scumpe, poți merge mai departe și estima costul per utilizare. Un produs de 500 de lei folosit de 100 de ori poate avea mai mult sens pentru bugetul tău decât unul de 100 de lei utilizat o singură dată.

Cumpărăturile din plictiseală nu trebuie eliminate prin reguli drastice, ci gestionate printr-o pauză între impuls și plată. Verifică ce ai deja, analizează utilitatea produsului și acordă-ți timp înainte de a finaliza comanda. Iar dacă observi că achizițiile impulsive devin greu de controlat, produc datorii sau sunt folosite constant pentru a gestiona stări emoționale, informează-te din surse de încredere și discută cu un specialist care te poate ajuta să înțelegi și să gestionezi acest comportament.

Sursa: blogdirect.eu